Adaugă Newsin.ro ca sursă preferată în Google
Într-un moment crucial pentru viitorul reglementării armelor autonome, eforturile de a conveni asupra unui mandat de negociere pentru un tratat internațional obligatoriu, care să controleze folosirea acestor arme, au eșuat sâmbătă dimineață, cu puțin înainte de ora 05:00. Negocierile purtate toată noaptea nu au reușit să depășească obiecțiile Rusiei, iar conferința a fost nevoită să adopte o variantă mult mai slabă. Mandatul le cere statelor doar să elaboreze prin consens un instrument care s-ar putea să nu implice nicio obligație juridică. Rusia a condus opoziția, folosind tactici de tergiversare și obstrucționare fără precedent.
Un consens lipsă, un tratat lipsă
Deși o majoritate covârșitoare a statelor prezente la Conferința de revizuire a Convenției privind anumite arme convenționale, desfășurată la ONU, la Geneva, își dorea un mandat de negociere care să ducă la un tratat obligatoriu, nevoia de consens a obligat conferința să adopte o variantă mult mai slabă. Opoziția Rusiei a fost determinantă, dar nu singură. Statele Unite, alte puteri militare care investesc masiv în războiul bazat pe inteligență artificială, au ezitat să se angajeze față de un protocol obligatoriu care să protejeze civilii de dronele-robot și de alte arme autonome. Unele state au susținut că dreptul internațional umanitar este suficient. Peste 100 de state au cerut însă o nouă lege, argumentând că aceste arme ridică provocări complet noi.
Statele europene și cele din NATO, inclusiv Ucraina, dar și China și Iranul, și-au exprimat sprijinul sau disponibilitatea pentru un nou protocol. Statele Unite au declarat că nevoia unui control uman asupra armelor autonome a fost discutată în întâlnirile din această săptămână dintre președintele Xi Jinping și Donald Trump, dar Washingtonul a ezitat să accepte un tratat obligatoriu. Coreea de Sud, Japonia, Turcia, Marea Britanie, Franța și Germania s-au numărat printre puterile din domeniul tehnologiei de apărare care dezvoltă arme bazate pe inteligență artificială și care s-au opus unei noi legi obligatorii, pledând în schimb pentru un acord fără caracter obligatoriu.
Un compromis slab și o reglementare întârziată
Statele participante la negocierile ONU privind armele autonome au convenit sâmbătă să continue discuțiile pentru elaborarea unor noi reguli până în 2028, fără să stabilească însă dacă acestea vor avea caracter obligatoriu. Compromisul, obținut după negocieri prelungite și opoziția Rusiei, a provocat nemulțumirea organizațiilor pentru drepturile omului. Convenția privind anumite arme convenționale (CCW) este un for ONU aparte, care funcționează prin consens. Asta înseamnă că toate cele 128 de părți la convenție trebuie să fie de acord în unanimitate pentru adoptarea unei declarații.
Din cauza acestui prag ridicat, CCW nu a reușit să adopte nicio lege nouă de reglementare a armelor în ultimii 30 de ani, iar statele au căutat alte căi pentru a adopta tratate, cum a fost interzicerea muniției cu dispersie, în 2008. Președintele Future of Life Institute, Max Tegmark, a declarat că liderii lumii nu s-au ridicat la înălțimea momentului în această săptămână. “Roboții ucigași sunt deja aici”, a spus el. “Și totuși, statele au convenit că e suficient să discutăm doar despre asta, pentru al 14-lea an la rând.”
Cristian Pavel
Cristian Pavel urmărește România, sănătatea și tehnologia: reactorul de la Cernavodă oprit din nou, bula AI din China, șoferi prinși băuți cu copii în microbuz, secretul longevității unei broaște țestoase de 194 de ani.




