Atacul asupra mormantului generalului Soleimani din 3 ianuarie 2024 a ucis zeci de civili: de ce Statul Islamic, care a revendicat atacul, vizeaza Iranul?
Comemorarea care marca 4 ani de la moartea lui Qassem Soleimani, generalul iranian ucis de americani, in 2020, a luat o turnura tragica pe 3 ianuarie in Iran: un atentat cu bomba a ucis 84 de persoane si a ranit alte 284 din multimea adunata in Kerman, un mare oras din sudul Iranului. Atentatul a fost revendicat de gruparea Statul Islamic, care este activa in Iran. De ce a atacat recent aceasta grupare Iranul, o teocratie musulmana?
Un atac asupra unui simbol iranian
Atacul a fost comis de doi militanti Daesh, Omar al-Mowahid si Sayefulla al-Mujahid, care s-au apropiat de mormant inainte de a-si detona centurile explozive “langa mormantul liderului ipocrit”, potrivit contului Telegram al Statului Islamic citat de New York Times.
Atacul a fost comis impotriva unei figuri importante din Iranul modern: generalul comandant al Fortei Al-Quds a Corpului Gardienilor Revolutiei Islamice, Soleimani a orchestrat ani de zile operatiunile externe ale Iranului. Implicat in razboiul civil sirian si in conflictul libanezo-israelian, el este unul dintre actorii-cheie in cresterea influentei Iranului in Orientul Mijlociu. Uciderea sa printr-o lovitura a armatei americane a intarit propaganda, care l-a declarat “martir in viata”.
Potrivit Statului Islamic, desi Iranul este o tara musulmana, iranienii sunt considerati eretici pentru ca sunt șiiți. Scindarea dintre șiiți si sunna a aparut la moartea Profetului: șiiții l-au urmat pe varul si ginerele lui Mahomed, Ali ibn Abi Talib, in timp ce suniții l-au considerat pe Abu Bakr, unul dintre apropiatii Profetului, ca prim calif. Aceasta divizare a dat nastere la doua curente ale islamului, sunismul majoritar si șiiții, cu intre 10 si 15 la suta din credinciosi, in principal in Iran.
O lupta impotriva miscarii șiite
Prin urmare, atacul Daesh vizeaza uciderea musulmanilor non-suniți, mai ales ca Iranul a luptat impotriva Statului Islamic prin sustinerea regimului lui Bashar-el-Assad si prin inarmarea militiilor șiite din Siria si Iran, un efort coordonat de catre generalul Soleimani.
Iar acesta nu este primul atac asupra Iranului, care este vizat in mod special de Statul Islamic: filiala Daesh din Afganistan, Isis-Khorasan, a comis deja un atac in octombrie 2022 asupra unui sanctuar din Shiraz, ucigand 13 persoane. Un alt atac a avut loc in 2018, cand, la o parada militara, s-a deschis focul si au murit 25 de persoane.
Inlocuitorul lui Soleimani, seful Fortelor Quds, Esmaïl Qaani, declarase inainte ca Daesh sa revendice responsabilitatea ca autorii atacului au fost sustinuti de Statele Unite si de regimul sionist. Ghidul suprem Ali Khamenei promisese “un raspuns sever” impotriva “dusmanilor diabolici si criminali ai natiunii iraniene”.
Monica
