Vineri, 16 octombrie, Ministerul Finanțelor a adus în ședința de Guvern o notă despre execuția bugetară pe primele nouă luni. Titlul pe care l-au preluat aproape toate televiziunile și site-urile a fost același: deficitul a scăzut. Momentul nu este unul oarecare. Luni și marți, miniștrii propuși de premierul desemnat Luca Niculescu trec prin audieri, iar marți, 20 octombrie, de la ora 14:00, Parlamentul votează învestirea noului guvern, potrivit calendarului stabilit de birourile permanente.
Ce s-a spus
Deficitul a ajuns la 78,52 miliarde de lei, adică 3,82% din economie, față de 5,35% anul trecut. Ministrul interimar Alexandru Nazare a vorbit despre „disciplină bugetară” și despre investiții de aproape 108 miliarde de lei. Mesajul a fost limpede: lucrurile merg în direcția bună.
Ce nu s-a spus
Scăderea deficitului vine aproape în întregime din TVA-ul mărit, care a adus circa 23,5 miliarde de lei în plus. Dobânzile au crescut cu 10,69 miliarde de lei și au înghițit aproape jumătate din câștig. Salariile și pensiile sunt înghețate pentru că legea o cere după ce datoria a trecut de 60%. Datoria a ajuns la peste 1.205 miliarde de lei, iar 55% din ea este în euro și dolari. Împrumuturile pe termen scurt ale statului au crescut cu 11% într-o singură lună.
Nici una dintre aceste cifre nu a apărut în declarațiile ministrului.
Deficitul, monedă de schimb politic
Pentru duminică, 18 octombrie, premierul interimar Ilie Bolojan și premierul desemnat Luca Niculescu au anunțat semnarea unui acord de susținere „condiționat”: PNL votează noul guvern, iar Niculescu se angajează să păstreze țintele de deficit. Bolojan a explicat că angajamentul e necesar pentru accesul la fondurile europene și pentru încrederea investitorilor.
Așadar, cifra deficitului a devenit în aceste zile chiar miza negocierii pentru noul guvern. Iar cu câteva zile înainte de vot, publicul a primit varianta frumoasă a cifrei, fără factura din spatele ei.
Poate fi o coincidență de calendar. Rămâne însă un fapt că guvernul care pleacă își încheie mandatul cu o imagine curată, iar cel care vine preia o țară mai îndatorată ca oricând. Iar deciziile despre buget se iau cu ochii la Bruxelles și la creditori, nu la oamenii care plătesc nota.
