În ultimii ani, au apărut o serie de teorii populare care susțin că anumite obiceiuri, precum transpirația abundentă, postul nocturn sau eliberarea emoțiilor, ar putea reduce riscul de cancer. Totuși, ce este adevărat și ce este doar mit? Conform cercetărilor științifice, există măsuri susținute de dovezi care pot contribui la prevenirea bolii, dar nu toate teoriile populare au bază medicală solidă.
Rezumat:
Obiceiurile care reduc riscul de cancer, conform cercetărilor științifice
Conform Institutului Național al Cancerului din Statele Unite, există măsuri clare și dovedite care pot reduce probabilitatea apariției anumitor tipuri de cancer. Printre acestea se numără menținerea unei greutăți sănătoase, activitatea fizică regulată, evitarea tutunului și limitarea consumului de alcool. O dietă variată, bogată în legume, fructe, cereale integrale și leguminoase, contribuie la menținerea sănătății generale și poate reduce riscul pentru anumite forme ale bolii.
Evitarea fumatului este unul dintre cele mai importante măsuri de prevenire, deoarece fumatul este asociat cu numeroase forme de cancer, inclusiv cele pulmonare, orale, laringiene, esofagiene și vezicale. Renunțarea la fumat reduce riscurile pentru sănătate, chiar dacă beneficiile nu apar imediat. De asemenea, este important să evităm expunerea la fumul de țigară al altor persoane, iar produsele din tutun, chiar și cele promovate ca alternative, nu sunt sigure.
Activitatea fizică este asociată cu un risc mai mic pentru anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul de colon și de sân după menopauză. Mișcarea ajută la menținerea greutății, influențează metabolismul și poate contribui la reglarea unor procese hormonale implicate în dezvoltarea tumorilor. Nu este necesară o activitate intensă, iar simple activități precum mersul, bicicleta sau înotul pot aduce beneficii.
Alte măsuri importante includ vaccinarea împotriva virusului HPV și a hepatitei B, protejarea de expunerea la radiațiile ultraviolete și participarea la programele de screening recomandate pentru vârsta, sexul și riscul individual. Screeningul poate ajuta la depistarea anumitor tipuri de cancer înainte de apariția simptomelor, ceea ce poate crește eficiența tratamentului.
Teorii populare despre prevenirea cancerului: mituri și adevăruri
Una dintre teorii populare susține că transpirația abundentă, fie la saună, fie în timpul exercițiilor fizice, ar elimina prin piele metale grele precum cadmiul, arsenul și plumbul, reducând astfel riscul de cancer. Totuși, nu există dovezi clinice solide care să susțină această afirmație. Organismul elimină multe produse de metabolism prin ficat și rinichi, iar rolul transpirației în eliminarea contaminanților variază în funcție de substanță și de condițiile individuale.
O altă teorie susține că postul nocturn ar activa mecanismele prin care organismul elimină celulele deteriorate, prevenind astfel apariția cancerului. Autofagia, un proces celular prin care organismul descompune și reciclează componente deteriorate, a fost recompensată cu Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2016. Totuși, premiul Nobel nu a demonstrat că postul previne cancerul la oameni. Efectele autofagiei în cancer depind de contextul biologic și de stadiul bolii.
Un studiu publicat în revista JAMA Oncology în 2016 a analizat datele a 2.413 femei cu cancer de sân în stadiu incipient. Cercetătorii au observat că participantele care raportau un interval de post nocturn de cel puțin 13 ore aveau un risc cu aproximativ 36% mai mic de recidivă decât cele cu un interval mai scurt. Totuși, acest studiu nu dovedește o legătură directă între postul nocturn și prevenirea cancerului, ci arată o posibilă corelație.
O altă teorie susține că exprimarea emoțiilor sau eliberarea rapidă a furiei ar oferi o protecție mai mare împotriva cancerului. Totuși, nu există dovezi clare care să susțină acest lucru. Stresul cronic poate influența comportamentele alimentare, consumul de alcool și tutun, dar activitatea celulelor natural killer nu poate fi folosită pentru a prezice simplu dacă o persoană va dezvolta sau nu cancer.
Gestionarea stresului rămâne importantă pentru starea de bine. Psihoterapia, activitatea fizică, somnul suficient, tehnicile de relaxare și sprijinul social pot ajuta la menținerea echilibrului emoțional. Totuși, nu este corect să se facă responsabilă o persoană diagnosticată cu cancer pentru boala sa din cauza felului în care și-a gestionat emoțiile.
În locul promisiunilor spectaculoase despre detoxifiere, post sau controlul emoțiilor, prevenția ar trebui să se bazeze pe măsuri susținute de dovezi medicale: menținerea unei greutăți sănătoase, activitatea fizică regulată, evitarea tutunului, limitarea consumului de alcool și participarea la programele de screening recomandate.
Cristian Pavel
