Raportul global Kaspersky privind abuzul facilitat de tehnologie arată că efectele prejudiciilor digitale se extind cu mult dincolo de ecran. 34% dintre respondenți au raportat consecințe în viața reală – de la retragerea din viața socială până la demisia de la locul de muncă sau abandonarea studiilor. Cu toate acestea, în pofida amplorii impactului, peste una din cinci victime nu a luat nicio măsură, adesea nu din indiferență, ci pur și simplu pentru că nu știa cui să se adreseze.
Rezumat:
În ceea ce privește consecințele abuzului facilitat de tehnologie, efectele psihologice sunt cele mai cunoscute. Studiul realizat de centrul intern de cercetare de piață al Kaspersky, la care au participat 7.600 de respondenți din 19 țări, arată că majoritatea acestora (79%) au recunoscut efecte precum depresia, trauma și stresul pe termen lung, în timp ce 73% au indicat consecințe sociale, inclusiv afectarea reputației și izolarea. Totuși, aproximativ 55% au asociat acest tip de abuz cu prejudicii economice, iar numai 51% au recunoscut riscul escaladării către violență fizică, ceea ce indică o înțelegere incompletă a întregii game de efecte.
În realitate, abuzul facilitat de tehnologie poate duce la violență fizică, amenințări directe la adresa siguranței personale sau probleme de sănătate pe termen lung, cauzate de expunerea prelungită la stres și teamă. Aceste consecințe pot fi ușor trecute cu vederea atunci când abuzul începe în mediul online.
Printre efectele abuzului facilitat de tehnologie asupra vieții digitale și offline, 42% dintre respondenți au declarat că au devenit mai precauți în mediul online, 17% și-au redus prezența digitală, 11% au limitat comunicarea cu prietenii sau familia, iar aproximativ 10% au pus capăt unei relații. În cazurile mai grave, 4% au declarat că și-au pierdut locul de muncă sau au demisionat, iar 3% au abandonat studiile.
Victimele nu solicită adesea sprijin oficial
În pofida acestor efecte, Kaspersky a constatat că victimele solicită rareori sprijin oficial. Peste una din cinci persoane (22%) care s-au confruntat cu abuzuri facilitate de tehnologie nu a luat nicio măsură, procentul ajungând la 37% în rândul generației Baby Boomers. Lipsa de reacție este întâlnită și în cazul martorilor. Dintre persoanele care au observat că cineva cunoscut era victima unui abuz, 12% nu au făcut nimic.
Este important de subliniat că această lipsă de reacție este determinată în mare măsură de incertitudine, nu de indiferență: 32% au declarat că nu știau cum să ajute, iar 23% nu erau siguri dacă intervenția lor ar fi fost potrivită.
“Aceste rezultate reflectă o provocare mai amplă pe care o întâlnim în cazul abuzurilor facilitate de tehnologie: recunoașterea problemei nu se traduce întotdeauna în acțiune. În cercetarea noastră recentă privind hărțuirea obsesivă (cyberstalking), am constatat că formele online ale acesteia sunt adesea percepute ca fiind mai puțin grave din punct de vedere penal decât cele din mediul offline, în pofida impactului lor semnificativ. Tot astfel, cercetarea noastră privind profilurile victimelor abuzurilor tehnologice arată că multe persoane care au supraviețuit unor asemenea abuzuri nu solicitaseră sprijin înainte de a apela la servicii specializate, adesea deoarece abuzul facilitat de tehnologie este greu de recunoscut, este normalizat în mediile digitale sau este dificil de demonstrat prin dovezi.
Privite împreună, toate aceste constatări indică o lacună importantă în ceea ce privește asumarea responsabilității. Guvernele, platformele digitale și societatea în ansamblu au toate roluri importante de îndeplinit, însă schimbarea reală depinde și de capacitatea oamenilor de a recunoaște comportamentele abuzive, de a le trata cu seriozitate și de a interveni înainte ca abuzul să fie normalizat sau să escaladeze”, afirmă Dr. Leonie Maria Tanczer, Associate Professor at UCL Computer Science and Head of the Department Gender and Tech Research Lab.
Recunoașteți semnele. Abuzul facilitat de tehnologie poate lua multe forme, de la comportamente de control și monitorizare constantă până la hărțuire, excludere sau amenințări. Aveți încredere în instinctele proprii dacă simțiți că ceva nu este în regulă.
Acționați din timp. Dacă suspectați un comportament abuziv, nu îl ignorați. Documentați incidentele, atunci când este posibil, și solicitați îndrumare înainte ca situația să escaladeze.
Protejați-vă spațiul digital. Folosiți parole puternice și unice, activați autentificarea în doi pași și verificați periodic setările conturilor și ale confidențialității.
Fiți precauți când acordați acces. Evitați să partajați dispozitive, conturi sau informații sensibile dacă nu este necesar și acordați atenție aplicațiilor și permisiunilor care permit monitorizarea.
Folosiți instrumente de încredere. Soluțiile de securitate pot ajuta la identificarea activităților suspecte, inclusiv a programelor de tip stalkerware, a accesului neautorizat sau a dispozitivelor de urmărire necunoscute.
Solicitați sprijin. Apelați la persoane de încredere sau la organizații specializate dacă aveți nevoie de ajutor. Nu trebuie să treceți singuri prin această situație.
Aflați cum puteți ajuta alte persoane. Dacă sunteți martorul unui abuz, nu presupuneți că va interveni altcineva. Chiar și gesturile simple, precum să verificați cum se simte persoana afectată, să îi oferiți sprijin sau să o îndrumați către resurse utile, pot face diferența.
Rămâneți informați. Pe măsură ce mediile digitale evoluează, se schimbă și riscurile. Informarea și conștientizarea acestora reprezintă unele dintre cele mai eficiente forme de protecție.
Cristian Pavel
