Adaugă Newsin.ro ca sursă preferată în Google
Într-un moment istoric, dar neobișnuit de polarizant, Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping s-au întâlnit la Shenzhen, în cadrul summitului APEC, pentru o discuție trilaterală care a generat mai multe întrebări decât răspunsuri. În urma întâlnirii, cei trei lideri au emis o declarație comună, structurată în patru puncte, intitulată “Declarația de pace”. Cu toate acestea, conținutul acesteia a declanșat o reacție puternică din partea unor state europene, în special Germania, care a considerat întâlnirea doar o “oportunitate pentru fotografii” și nimic mai mult.
Declarația de pace: patru puncte, dar lipsa Ucrainei a generat tensiune
Declarația comună, difuzată de agenția chineză Xinhua, include patru puncte majore: reformarea Organizației Națiunilor Unite, creșterea producției și livrărilor de produse petroliere, respectarea imunității oficialilor de stat și un avertisment că instanțe precum Curtea Penală Internațională nu ar trebui să-și depășească jurisdicția. În plus, s-a discutat despre dialogul privind reducerea riscurilor nucleare. Cu toate acestea, lipsa oricărei mențiuni despre războaiele din Ucraina și Iran a generat o reacție puternică, în special din partea liderului finlandez Alexander Stubb, care a afirmat că subiectul Ucrainei ar fi trebuit să fie inclus în declarația finală, dar a fost eliminat la cererea lui Trump.
În timp ce Putin și Xi Jinping au profitat de oportunitatea pentru a-și consolida poziția pe scena internațională, Trump a încercat să demonstreze că SUA, China și Rusia pot colabora într-un mod unic pentru a discuta despre reducerea armelor nucleare. Totuși, declarația finală nu a reflectat în totalitate doleanțele președintelui american, care a venit la întâlnire după o serie de critici interne legate de performanța sa electorală.
În mod paradoxal, declarația comună a reprezentat o ocazie pentru Putin de a-și ieși din izolarea internațională, în timp ce Xi Jinping și-a consolidat statutul de mediator global. Cu toate acestea, lipsa Ucrainei din declarație a arătat o diviziune profundă între statele participante, în special în privința priorităților lor strategice. Această absență a generat o tensiune între Statele Unite și celelalte două puteri, cu o reacție puternică din partea cancelarului Germaniei, care a considerat întâlnirea doar o “oportunitate pentru fotografii”.
În concluzie, declarația trilaterală a reprezentat o tentativă de a consolida relațiile dintre cele mai mari trei puteri nucleare din lume, dar lipsa subiectului Ucrainei a arătat o divergență profundă între Statele Unite și celelalte două țări. Această absență a generat o reacție puternică din partea unor state europene, în special Germania, iar conținutul declarației a rămas un subiect de dezbatere înainte de a fi transformat într-o acțiune concretă.
Vocea din culise
Vocea din culise scrie despre cultură și lume: romane clasice readuse în top de Netflix, Opera Națională la Napoli, opoziția din Venezuela, atacuri asupra rețelei electrice din Ucraina.




