Prim-ministrul Ilie Bolojan a sustinut o conferinta de presa la Palatul Victoria cu privire la reforma speciala a pensiilor, parte a celui de-al treilea pachet fiscal al guvernului.

Premierul roman propune stabilirea varstei de pensionare pentru magistrati la 65 de ani si limitarea pensiilor acestora la maximum 70% din ultimul salariu net. In prezent, acestia se pensioneaza la varste cuprinse intre 47 si 49 de ani, cu 80% din salariul brut, ceea ce face ca pensia lor sa fie mai mare decat salariul net.

Ilie Bolojan a explicat ca actualele legi privind salariile din sectorul public sunt neclare si deschise interpretarii, ceea ce a dus la peste 20.000 de procese intentate de lucratorii din justitie pe teme precum discriminarea sociala, bonusurile, conditiile precare de munca si deciziile administrative confirmate de instante. Impactul financiar asupra statului roman a fost enorm, guvernele platind aproximativ 10 miliarde de lei (2 miliarde de euro) ca urmare a acestor hotarari. Bolojan a subliniat necesitatea unei legislatii salariale clare si fara ambiguitate pentru a preveni astfel de probleme, care sa nu vizeze reducerea salariilor, ci asigurarea previzibilitatii.

„Avem legi salariale care sunt interpretabile, care sunt neclare si care au fost impuse in interpretarea lor. Acest lucru ne-a condus la situatia in care am avut peste 20.000 de procese in instante generate de persoane care lucreaza in sistemul de justitie, pe probleme de discriminare sociala, de acordare a bonusurilor, de conditii de munca inadecvate sau de acte administrative care au fost validate prin hotarari judecatoresti”, a declarat prim-ministrul.

„In mijlocul acestei crize, trebuie sa elaboram o lege salariala care sa fie clara, care sa nu permita interpretari. Problema nu este sa elaboram o lege care sa reduca salariile, ci una care sa fie previzibila”, a adaugat el.

In ceea ce priveste reforma pensiilor, Bolojan a propus ridicarea varstei de pensionare a magistratilor la 65 de ani si cresterea numarului de ani de serviciu necesari de la 25 la 35. Magistratii se pot pensiona mai devreme, la 58 de ani, nu la 48 de ani, ca inainte. Obiectivul este ca sistemul judiciar sa fie format din profesionisti maturi, pentru a imbunatati calitatea justitiei.

„Ce propunem pentru primele doua probleme? In ceea ce priveste varsta si vechimea, propunem cresterea varstei de pensionare in sistemul judiciar la varsta standard de pensionare de 65 de ani. In comparatie cu cei 25 de ani de vechime prevazuti de lege, propunem cresterea vechimii la 35 de ani”, a declarat prim-ministrul.

„Propunem ca toti magistratii sa fie activi la maturitatea varstei profesionale si cred ca, in urmatorii ani, acest lucru se va reflecta in calitatea actului de justitie din Romania”, a declarat el.

El a explicat ca pensiile vor fi plafonate la maximum 70% din ultimul salariu net, inlocuind sistemul anterior in care pensiile erau de 80% din salariul brut — adesea mai mare decat salariul net, ceea ce el a numit anormal. Calculul se va baza pe 55% din salariul brut mediu din ultimii sapte ani, dar fara a depasi 70% din salariul net.

In ceea ce priveste cuantumul pensiei, Ilie Bolojan a explicat ca modelul propus este inspirat din sistemele europene. „Am facut o analiza a tarilor UE. Varsta de pensionare este de 65 de ani, cu posibilitatea de a lucra pana la 68 de ani. In ceea ce priveste cuantumul pensiei, majoritatea tarilor europene au un procent. Din acest salariu mediu, exista sisteme procentuale diferite in diferite tari. In majoritatea tarilor exista o formula care ne conduce la situatia de a ne apropia de 60-70% din veniturile nete din ultimii ani de activitate”, a spus prim-ministrul.

Ilie Bolojan a explicat ca una dintre cele mai mari probleme ale sistemului special de pensii este pensionarea anticipata a magistratilor.

„Ne aflam intr-o situatie in care doua treimi dintre magistratii din Romania se pensioneaza la varsta de 47-49 de ani. Este o problema nu numai de calitate, ci si de sustenabilitate in urmatorii ani, pentru ca nu mai avem oameni care sa ii inlocuiasca”, a spus premierul.

„Generatiile care vin si intra in perioada activa au jumatate din varsta celor care pleaca. Avem o criza a fortei de munca, resimtita foarte puternic atat in sectorul privat, cat si in cel public”, a argumentat el.

Ilie Bolojan a subliniat ca una dintre masurile care vor fi adoptate vizeaza cresterea varstei de pensionare. „Din cazurile pe care le-am avut in ultimii ani – si am avut ocazia, timp de trei luni, sa semnez pensionari ale magistratilor – am vazut amploarea reala a problemei”, a spus premierul.

Pensie mai mare decat salariul: „un lucru anormal”

Un alt aspect criticat de seful Guvernului este modul in care se calculeaza pensia, in raport cu venitul din activitate. „Valoarea pensiei se stabileste la nivelul ultimului salariu. Am avut ani, inainte de 2020, in care, datorita formulei prevazute de lege, pensia unui magistrat ajungea la 80% din venitul brut. De fapt, 80% din venitul brut inseamna mai mult decat venitul net. Deci pensiile erau mai mari decat salariile, ceea ce nu exista nicaieri. Este un lucru anormal”, a spus Ilie Bolojan.

Prim-ministrul a explicat ca situatia a fost partial corectata in trecut, dar nivelul pensiilor a ramas extrem de ridicat. „A existat o etapa in care s-a introdus o limitare si s-a stabilit ca pensia nu poate depasi ultimul venit. Ceea ce inseamna ca, practic, pensiile din acest domeniu erau la nivelul ultimului salariu. Pensiile in sistemul judiciar se ridica la 24.000-25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net”, a precizat premierul. „Nicaieri in sistemele europene nu exista o astfel de prevedere prin care pensiile sa fie mai mari decat salariile sau egale cu acestea.”

Bolojan a avertizat ca Romania risca sa piarda peste 800 de milioane de euro din fondurile UE daca reformele nu sunt adoptate prompt. El a subliniat echitatea sociala si eficienta sistemului judiciar ca motive cheie pentru reforma.

„Am retinut peste 800 de milioane de euro pentru trei cazuri neindeplinite, din care peste 230 de milioane de euro reprezinta sumele retinute pana cand Romania va rezolva aceasta solutie. Avem termen pana in noiembrie pentru a indeplini aceste obiective, altfel vom pierde banii. Toate cele trei componente – operationalizarea AMEPIP, dar si transparenta modului in care sunt numite persoanele in consiliile de administratie, unde avem retinute si o suma semnificativa de peste 220 de milioane de euro – trebuie rezolvate, pentru ca avem nevoie de aceste fonduri”, a spus premierul. In afara de asta, ceea ce face ca aceasta problema sa fie urgenta este faptul ca rezolvarea ei are si alte elemente foarte importante. Unul dintre ele este legat de echitatea sociala, deoarece daca aceste pensii sunt mult mai mari, apare o nedreptate. Rezolvarea acestei probleme, dar si a sistemului de salarizare a magistratilor, depinde de eficienta acestui sistem si de calitatea actului de justitie in Romania”, a subliniat premierul.

Pachetul legislativ complet va fi publicat in curand pentru consultare, urmand sa fie finalizat saptamana viitoare.