Utilizatorii stau tot mai mult online. In randul copiilor, consumul de social media a ajuns la cote astronomice, comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei. In SUA, gigantii tehnologiei sunt dati in judecata pentru ca pun in pericol minorii prin platforme care dau dependenta.
Toti cei care au conturi pe X (fosta retea Twitter) Instagram, Facebook sau Tiktok stiu sentimentul: “mai vad o postare si gata”, “inca una”… si tot asa pana ce ajung sa piarda ore intregi, desi ar fi vrut sa puna punct cu mult timp inainte. Si ceea ce ar fi trebuit sa fie o privire rapida pe retele, se transforma in ore intregi de scrolling. Social media e peste tot: putem accesa retele de pe telefon, de pe laptop, la serviciu sau in timpul liber. Le folosim sa conversam cu apropiatii, sa citim ultimele stiri sau sa vedem ce mai fac prietenii.
Partea intunecata a retelelor de socializare
Dar platformele de social media au si partea lor intunecata. Creste accelerat numarul celor care stau excesiv de mult pe retelele de socializare. In Germania, de exemplu, 6 la suta din tineri, adica 600.000 de minori, sunt dependenti de social media si de jocuri. Alte doua milioane de minori folosesc platformele la un nivel problematic. Comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei, timpul petrecut de tineri si adolescenti in fata unui ecran a crescut vertiginos, ajungand, in medie, la 2 ore si 45 de minute pe zi.
Care e doza corecta?
Expertii sunt de parere ca social media are diverse utilizari. Se poate consuma continut in mod pasiv ori poate fi vorba de o implicare activa pentru a comunica si a cultiva relatii. Ambele modalitati sunt absolut in regula, cu conditia ca „doza” sa fie corecta. Daca folosim retelele cu moderatie, nu e niciun pericol. Adictia apare atunci cand utilizatorul sta ore intregi online si isi neglijeaza studiul, familia, cariera.
Deocamdata, nu exista o definitie medicala precisa a dependentei de retelele de socializare. Dar specialistii spun ca daca nu exista diagnostic, nu inseamna ca fenomenul in sine nu exista.
Monica
