George Banu avea 79 de ani. A fost un nume de rezonanta nu numai in lumea teatrului din Romania, ci si in Franta, unde s-a stabilit acum aproape 50 de ani.
La Paris, George Banu era printre cele mai respectate nume din teatrologie. Cartile lui despre arta dramatica si cronicile lui erau devorate de autori consacrati si tineau prima pagina a presei culturale. ”Luminile rampei l-au incantat intotdeauna, Georges Banu a dus o viata inchinata teatrului” – scrie presa franceza de astazi.
Critic de teatru, eseist, profesor de studii teatrale, George Banu s-a nascut in data de 22 iunie 1943, la Bucuresti. A urmat liceul la Buzau, apoi a studiat la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica I. L. Caragiale din Capitala, sectia teatrologie-filmologie. In 1973 si-a sustinut doctoratul in estetica la Universitatea din Bucuresti, cu teza “Modurile de comunicare teatrala in secolul XX.”
In anul 1973 s-a stabilit la Paris, unde a fost asistent asociat, asistent, conferentiar si apoi profesor titular, pentru a termina cel mai inalt grad universitar, profesor de clasa exceptionala la Institutul de Studii Teatrale – Sorbonne Nouvelle Paris III in 2011. A fost profesor emerit al universitatii.
Pe langa activitatea pedagogica, a publicat lucrari consacrate activitatii teatrale din secolul XX si figurilor ei reprezentative: Brook, Kantor, Strehler, Vitez, Grüber. In 1981, a publicat volumul de referinta “Costumul de teatru”. De asemenea, a scris o trilogie despre legaturile dintre teatru si pictura: “Le rideau ou la fęlure du monde” (Cortina sau fisura lumii), 1998, “L’Homme de dos” (Spatele omului), 2000, şi “Nocturnes” (Nocturne), 2002. Cartile sale au fost publicate de cele mai mari edituri pariziene si au fost traduse in numeroase limbi.
Monica