Comitetul Patrimoniului Mondial a aprobat decizia de înscriere a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor“ și a Frontierelor Imperiului Roman – Dacia în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor“ a fost depus din nou de către România în 2018, după ce o propunere inițială, depusă în 2013, a fost retrasă doi ani mai târziu. Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, cuprinzând patru lucrări – „Masa Tăcerii“, „Aleea Scaunelor“, „Poarta Sărutului“ și „Coloana fără Sfârșit“ – a fost conceput și construit de către Constantin Brâncuși în perioada 1937-1938 și reprezintă un moment de referință în istoria sculpturii monumentale moderne și a artei publice. Din perspectiva obiectivelor de diplomație culturală ale Ministerului Afacerilor Externe, Constantin Brâncuși joacă un rol central, misiunile diplomatice și institutele culturale românești organizând anual evenimente de marcare a „Zilei Brâncuși“, la 19 februarie, pentru a readuce în atenția publicului apartenenţa sa la patrimoniul cultural al umanităţii.
Noile înscrieri completează prezența românească pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) și a fost continuată cu: Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993), Cetățile dacice din Munții Orăștiei (1999), Centrul Istoric Sighișoara (1999), Biserici de lemn din Maramureș (1999), Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei (2017) și Peisajul cultural minier Roșia Montană (2021).
„Înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO reprezintă un moment de referință pentru mai buna conștientizare la nivel global a personalității emblematice a lui Constantin Brâncuși, care a inspirat generații de sculptori din întreaga lume. Această reușită se datorează atât contribuțiilor substanțiale ale experților, cât și a unui dialog interinstituțional intens, derulat în ultimii doi ani și jumătate, efort care a presupus numeroase demersuri administrative și diplomatice, precum și acțiuni susținute și coordonate ale autorităților centrale și locale, cu implicarea mediului academic și asociativ. Totodată, Frontierele Imperiului Roman – Dacia este cea mai complexă nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial pregătită până acum de România, dosarul conținând 277 de componente distribuite de-a lungul a peste 1.000 de kilometri“, a subliniat secretarul de stat pentru relații interinstituționale Janina Sitaru.
Monica