După cinci luni de interimat și cu o zi înainte de votul în Parlament pentru Guvernul Luca Niculescu, premierul demis Ilie Bolojan a început conferința de presă la Palatul Victoria, unde a prezentat bilanțul mandatului de șef al Guvernului. El a mulțumit românilor pentru că au avut de dus greul în această perioadă, subliniind că a fost un mandat intens, marcat de crize interne și externe, precum și de provocări majore.
Rezumat:
Majorarea TVA a fost o decizie dură, dar necesară
Bolojan a explicat că, dacă nu ar fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă. El a menționat că a fost obligat să înceapă prin majorarea TVA, deoarece trebuia să aducă urgent bani la buget și să reducă deficitul. Premierul interimar a subliniat că nu a ascuns nimic românilor, nu a modificat cifrele și a refuzat să facă promisiuni fără acoperire.
“Ştiu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a simțit o scădere a nivelului de trai. Știu că oamenii nu trăiesc din indicatorii macroeconomici. Ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă. De aceea, efortul lor trebuie respectat într-un stat mai cumpătat și printr-o economie care să le ofere din nou perspective,” a spus Bolojan.
Reducerea deficitului și creșterea investițiilor
El a anunțat că a reușit să reducă deficitul în a doua jumătate a anului 2025 și va continua acest proces în 2026, atingând ținta anunțată. Execuția bugetului în primele opt luni ale acestui an s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei, o scădere de 1,53 puncte procentuale față de 102,5 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Această reducere a evitat retrogradarea de către agențiile de rating și a asigurat posibilitatea finanțării deficitului.
Bolojan a anunțat că investițiile au crescut cu peste 25 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, ajungând la 107 miliarde de lei, în comparație cu 82 miliarde de lei din 2025. Peste două treimi din această valoare au fost reprezentate de plăți prin proiecte europene. În primele opt luni ale anului 2026, cheltuielile de personal au însumat 122 miliarde de lei, cu 4,3 miliarde mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.
Datoria a crescut din cauza dobânzilor mari
Datoria a crescut pentru că trebuie să plătim împrumuturile cu dobânzi mari, dobânzi care au fost influențate și de ceea ce s-a întâmplat în plan internațional și a căror creștere este dată de banii pe care guvernele României i-au împrumutat, care au accelerat în ultimele ani și care ne-au dus la deficitul record din 2024 de peste 9% Creșterea acesteia este dată de banii pe care guvernele României i-au împrumutat, care au accelerat în ultimele ani și care ne-au dus la deficitul record din 2024 de peste 9%,” a explicat premierul interimar.
El a menționat că inflația a făcut parte din corecție, dar a fost și rezultatul unor crize externe aflate dincolo de controlul României. Corecția bugetară nu a fost un scop în sine, ci a fost urmărită pentru a păstra resursele pentru investiții și pentru a trece de la creșterea alimentată de consumul pe datorie la cea bazată pe producție și competitivitate.
Bolojan a subliniat că a repornit programul PNRR și l-a renegociat, transferând anumite proiecte către programul SAFE. „Un element esențial pentru stabilizarea țării a fost absorbția fondurilor europene prin programul PNRR. L-am găsit blocat, supracontractat, și întârziat și în prag de eșec. L-am renegociat și l-am repornit. România a primit până în prezent 65% din valoarea PNRR și mai are de încasat două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene.
Acestea ar însemna 90% din grantul alocat inițial. Procentul ar fi fost aproape de 100%, dacă PSD nu ar fi blocat adoptarea, în lună august, a Legii salarizării unitare. Dacă nu am fi renegociat și nu am fi transferat către SAFE proiectele de autostrăzi din nord-estul României, acestea ar fi fost un eșec, întrucât ar fi rămas fără finanțare” a afirmat el.
Dacă nu ar fi renegociat și nu ar fi transferat către SAFE proiectele de autostrăzi din nord-estul României, acestea ar fi fost un eșec, întrucât ar fi rămas fără finanțare. Premierul interimar a menționat că a lăsat următoarele măsuri: reducerea structurilor și a posturilor inutile, reforma administrației centrale și locale, plafonarea privilegiilor, introducerea criteriilor de performanță în companiile de stat și în instituții, reforma autorităților finanțate, reforma pensiilor magistraților, reducerea birocrației prin digitalizare, reașezarea raportului dintre cei care finanțează statul și cei finanțați de stat.
“PSD, văzând că programul de guvernare era pus în practică, a început să saboteze Guvernul și să tergiverseze lucrurile. Reforma administrației publice a fost amânată luni de zile, până în februarie anul acesta. Dacă nu ar fi blocat o mare parte dintre reforme, România acum ar fi fost într-o situație cu mult mai bună, însă reformele afectau interese puternice,” a subliniat Bolojan.
El a spus că a pornit un război împotriva risipei, a sinecurilor și a instituțiilor care consumă resurse. Nu am dus un război împotriva bugetărilor corecte. Există un corp profesional valoros în rândul funcționarilor, pe care îl respect. Reforma statului este o chestiune și de dreptate. Nu putem cere familiilor și companiilor să suporte costurile ajustării, în timp ce instituțiile ineficiente, privilegiile nejustificate și pierderile cronice rămân neatinse. Un stat corect începe prin a-și aplica sieși regulile de disciplină pe care le cere societății,” a explicat el.
Bolojan a menționat că “cea mai importantă reformă a fost introducerea unui alt mod de a guverna, fără minciuni, fără așteptări false, cu respect pentru banul public și pentru viitorul țării.” Potrivit premierului interimar, “reforma pensiilor magistraților a fost o premieră pe care nimeni nu a avut curajul să și-o asume. Nu am făcut niciun pas înapoi în această privință, deși plătim și acum prețul,” a arătat el.
Ilie Bolojan a mai spus că unul dintre domeniile cele mai problematice care afectează în mod major competitivitatea României este energia. Lipsa reformelor și întârzierea investițiilor au fost resimțite atât de cetățeni, prin facturi și prețuri, cât și de firme, în competiția dură de pe piața internațională. Am început să deblocăm investițiile care erau îngropate sub mormane de hârtii. Am făcut pași importanți pentru creșterea capacităților de stocare, pentru întărirea rețelelor și pentru sprijinirea marilor investiții, precum centralele pe gaz. Toate acestea trebuie continuate,” a spus el.
Cristian Pavel
