Europa se confrunta cu adancirea crizei energetice, din cauza razboiului Rusia-Ucraina. Guvernele incearca sa gaseasca solutii si sa diversifice sursele de aprovizionare, insa, deocamdata, singura certitudine e ca europenii incep economii masive de lumina, caldura si apa calda.
Criza energiei, inflatia galopanta si lipsa benzinei l-au costat pe presedintele Frantei, Emmanuel Macron. Conform sondajelor, doar 36 la suta din francezi au o parere buna despre presedinte. Francezii au fost nevoiti sa-si schimbe stilul de viata. Statisticile arata ca francezii sunt mai atenti la cumparaturi si prefera sa achizitioneze alimente mai putine si mai ieftine. Hotelierii sunt nemultumiti de noile recomandari prin care temperatura maxima n-ar trebui sa fie mai mare de 19 grade. Ei spun ca in partile comune poate fi respectata recomandarea, insa ei nu pot impune clientilor platitori la cate grade sa stea in camere.
Din cauza costurilor explozive la energie, temperatura in caminele studentesti din Hanovra, Germania, nu va depasi 20 de grade. Dupa ora 10 seara, studentii nu vor mai putea face dus, pentru ca nu va mai curge decat apa rece. Cresterea tarifelor la energie a dus si la taxe mai mari pentru caminele studentesti. De asemenea, s-au scumpit preturile la cantinele studentesti.
In Italia, temperatura in cladirile publice nu va depasi 19 grade peste iarna, iar in zilele libere, cand nu e nimeni la serviciu, va fi sub 19 grade. Regula nu se va aplica in scoli, spitale si centre de ingrijire. De asemenea, in Olanda, cladirile publice nu vor fi incalzite peste 18-19 grade. Exceptie fac spitalele si caminele de batrani.
In plus, iluminatul public va fi redus drastic in toata Europa. Daca in Occident, populatia e destul de impacata cu aceste economii, pentru est-europeni, toate aceste masuri sunt o trista amintire a vremurilor comuniste.
Monica
