Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 4,6%, a indicat marţi Banca Mondială, în raportul “Perspective Economice Globale” (Global Economic Prospects).
Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna iunie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans de 2,9% în acest an.
În schimb, previziunile pentru 2023 au fost înrăutăţite, indicând o expansiune a economiei României de 3,2%, faţă de un avans de 3,7% estimat în iunie, în timp ce prognoza pentru 2024 nu a fost modificată, indicând o creştere de 3,9%.
Economia românească a avut o evoluţie peste aşteptări în primul semestru din 2022, înregistrând un avans de 5,8%, datorită consumului privat robust şi a semnelor timpurii a redresării investiţiilor. Perspectivele depind de evoluţiile războiului din Ucraina şi de impactul acestuia asupra economiei europene. Deficitul fiscal este pe un trend descrescător, dar rămâne la un nivel ridicat. Sărăcia ar urma să scadă la 11,7% în 2022, se arată în raportul realizat de Banca Mondială.
Instituţia apreciază că România a realizat în ultimele două decenii un succes impresionant în creştere şi prosperitate. Totuşi, şocul provocat de pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina au expus vulnerabilităţile structurale ale economiei, inclusiv sărăcia persistentă şi disparităţile în privinţa oportunităţilor economice ale regiunilor şi între zonele urbane şi rurale, rigidităţile structurale pe piaţa forţei de muncă, slăbiciunea politicii fiscale şi constrângerile instituţionale semnificative care afectează utilizarea eficientă a resurselor.
Gospodăriile sărace şi vulnerabile au fost afectate în mod disproporţionat de creştere preţurile la alimente şi energie, în pofida plafonării preţurilor la gaze şi electricitate la niveluri reduse, până în martie 2023, pentru gospodăriile cu un consum lunar mediu mai scăzut. Redresarea solidă a economiei a contribuit la scăderea ponderii românilor care trăiesc cu mai puţin de 6,85 dolari pe zi la paritatea puterii de cumpărare (PPP) din 2017, la 11,7% în 2022, de la 12,1% în 2021.
Principalele provocări pe termen scurt sunt ţinerea sub control a efectelor socio-economice ale conflictului în regiune şi ale răbufnirilor pandemiei de COVID-19, apreciază Banca Mondială.
