Grupul OMV Petrom a înregistrat în 2022 un profit net de 10,3 miliarde lei, cu 260% mai mare comparativ cu cel din anul anterior, conform rezultatelor financiare neauditate transmise joi Bursei de Valori Bucureşti.
“Anul 2022 a fost unul fără precedent pentru industria energetică, cu dificultăţi în ceea priveşte aprovizionarea cu produse energetice, preţuri internaţionale record şi volatilitate fiscală. Rezultatele noastre reflectă acest mediu de piaţă şi performanţa operaţională: diversificarea surselor de energie, continuitatea aprovizionării, producţie record de electricitate. Veniturile OMV Petrom sunt o bază solidă pentru contribuţia la economia României şi la sectorul energetic românesc. Profitul net a fost de 10 miliarde de lei, în timp ce contribuţia la bugetul de stat, prin taxe şi dividende, a atins un nivel record de 20 miliarde de lei. Creşterea taxelor a fost determinată, în principal, de impozitele şi contribuţiile specifice industriei, totalizând peste 7 miliarde de lei. Vom continua să urmărim obiectivele Strategiei 2030, care are în vedere susţinerea tranziţiei energetice din România, oferind pieţei soluţii de energie noi şi curate”, a declarat Christina Verchere, directorul general al OMV Petrom.
Ea a subliniat că pentru 2023 investiţiile aproape se dublează, la 6 miliarde lei, echivalând cu aproximativ 60% din profitul net din 2022, iar Neptun Deep se află în centrul strategiei companiei “şi ne vom concentra să aducem proiectul mai aproape de decizia finală de investiţie, planificată pentru jumătatea anului 2023”.
La nivelul grupului, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 12,2 miliarde lei, cu contribuţii în creştere de la toate segmentele de activitate, “reflectând contextul de piaţă fără precedent al preţurilor crescute şi volatile ale mărfurilor”, iar investiţiile au crescut cu 26%, la aproape 3,6 miliarde lei, se menţionează în comunicatul OMV Petrom.
În sectorul de Explorare şi Producţie, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 5,4 miliarde lei (1,8 miliarde în 2021), determinat, în principal, de preţurile mai mari ale ţiţeiului şi gazelor naturale şi de cursul valutar favorabil (dolar mai puternic faţă de leu), parţial contrabalansate de impozitarea mai mare în explorare şi producţie şi de volumele mai mici de vânzări.
Producţia a scăzut cu 7,9%, la 43,5 milioane barili echivalent petrol, din cauza vânzărilor de active de producţie din Kazahstan, a transferului de zăcăminte marginale către Dacian Petroleum şi a declinului natural din zăcămintele principale, parţial contrabalansate de contribuţia din lucrările de reparaţii capitale şi sonde noi.