”Potrivit intențiilor de vot declarate de participanții la sondajul INSCOP Research, PSD și PNL se află într-o competiție strânsă pentru primul loc în clasamentul opțiunilor de vot la alegerile pentru Parlamentul European”, se arata in studiul realizat de INSCOP.
Potrivit celui mai recent sondaj INSCOP Research, realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, PSD și PNL sunt aproape la egalitate în intenția de vot pentru alegerile europarlamentare.
Dintre cei care își exprimă o opțiune de vot clară, adica 58,5% din eșantion, 26,9% intenționează să voteze cu PSD, iar 26,3% cu PNL, potrivit INSCOP. Urmează Alianța 2020 USR-PLUS cu 15,3%, ALDE cu 9,3% și Pro România cu 9,1%. Ar mai depăși pragul electoral doar UDMR, care ar obține 5%. Pentru PMP și-au exprimat intenția de vot 4,4% dintre respondenți, în timp ce 1,1% au ales PNȚCD, 1% UNPR și tot 1% DEMOS. Alianța 2020 și UNPR au fost măsurate pentru prima dată în sondajul din această lună.
În privinta prezența efectivă la urne în ziua alegerilor, Inscop Research a realizat o estimare pe baza unei întrebări dedicate: indicați în ce măsură intenționați să vă prezentaţi la vot pentru alegerile europarlamentare, care vor fi organizate în luna mai 2019?).
În condițiile sunt luate in considerare doar respondenții siguri se constată ușoare modificări ale procentelor obținute de partidele/alianțele politice măsurate.
Astfel, PSD, PNL, Alianța 2020 USR-PLUS ar obține mai multe voturi, în timp ce ALDE, Partidul Pro România și PMP ar pierde voturi.
Prin urmare, 29,1% dintre respondenți declară că ar vota cu PSD (comparativ cu 26,9% la întrebarea clasică), iar 27,1% cu PNL (comparativ cu 26,3% la întrebarea clasică). Urmează Alianța 2020 USR-PLUS cu 17,7% (15,3% la întrebarea clasică), Partidul Pro România cu 8,1% (9,1% la întrebarea clasică), ALDE cu 7,9% (9,3% la întrebarea clasică) și UDMR cu 5,2% (5% la întrebarea clasică). Sub pragul electoral s-ar situa PMP cu 3,7% (4,4% la întrebarea clasică), DEMOS cu 0,7% și PNȚCD cu 0,2%. Rezultatele acestei corelații trebuie analizate cu reținere având în vedere că se bazează pe un sub-eșantion mai mic (aproximativ 400 de subiecți), ceea ce duce la creșterea nivelului de eroare a datelor.
