Asahi cumpără fabrică românească de drojdie de bere. Ce se întâmplă acum cu AGSIRA?

Asahi, gigantul japonez cunoscut pentru producerea de bere, a extins afacerile sale din România și dincolo de producția de bere, prin preluarea fabricii de drojdie de bere din Mizil, care aparținea firmei românești AGSIRA. Tranzacția a fost finalizată la sfârșitul lunii august 2026, iar valoarea ei nu a fost făcută publică. Compania germană Leiber, care este controlată de Asahi Group Foods, a anunțat că preluarea fabricii din România va crește capacitatea sa de producție de drojdie uscată și va consolida prezența acesteia în Europa Centrală și de Est, precum și în Balcani.

AGSIRA: o afacere construită pe 15 ani de cercetare și dezvoltare

În spatele firmei AGSIRA se află Radian-Nicolae Negrilă și Silvia Negrilă, care au construit o afacere industrială din Dolj, ajunsă să producă și să exporte, iar care a participat la proiecte de cercetare și brevetare în zona valorificării drojdiei rezultate din industria berii. AGSIRA a fost înființată în 2010 și are sediul în județul Dolj. Radian-Nicolae Negrilă deține 90% din companie și este administratorul firmei, iar Silvia Negrilă are restul de 10% din capital.

Compania a ajuns la afaceri de peste 5 milioane de lei pe an și are aproximativ 20 de angajați. Businessul său se bazează pe procesarea și valorificarea drojdiei de bere, un subprodus natural al fabricării berii, care poate fi transformat în produse pentru hrana animalelor, ingrediente alimentare, biostimulanți sau alte produse cu valoare adăugată. Este și nișa în care activează Leiber, compania germană care, fondată în 1954, produce ingrediente și produse pe bază de drojdie uscată, extract de drojdie și pereți celulari de drojdie pentru industria alimentară, furaje și biotehnologie.

Leiber are circa 290 de angajați și șase unități de producție în Germania, Spania și Polonia. Compania a fost achiziționată în 2025 de Asahi Group Foods, companie din grupul japonez Asahi, care a explicat atunci că achiziția le oferă o bază europeană pentru extinderea businessului de produse pe bază de drojdie.

AGSIRA nu s-a limitat doar la uscarea și comercializarea drojdiei de bere. Firma a fost implicată și în cercetare aplicată, iar Radian-Nicolae Negrilă apare ca inventator în mai multe tehnologii dezvoltate împreună cu universități, institute și companii. Una dintre invenții, cu prioritate din 2016, privește biomasa de drojdie de bere îmbogățită cu seleniu organic și produse de panificație obținute prin valorificarea drojdiei uzate din industria berii. AGSIRA apare între titularii proiectului, iar Radian Negrilă între inventatori.

Într-o altă invenție, depusă în 2020, este dezvoltat un ingredient furajer pe bază de drojdii îmbogățite cu zinc, tot prin folosirea drojdiei uzate rezultate din fabricarea berii. Documentația arată inclusiv procesarea la nivel industrial a unor volume mari de drojdie de către AGSIRA. În ultimii ani, Radian Negrilă a mai apărut în proiecte și cereri de brevet privind biostimulanți pentru plante și produse destinate nutriției animale, în colaborare cu institute de cercetare.

O istorie cu dificultăți și un viitor promițător

Direcția de cercetare se regăsește și în obiectul de activitate al firmei, unde apar atât producția pentru hrana animalelor, cât și cercetarea-dezvoltarea în științe naturale și inginerie. AGSIRA avea clienți externi încă de acum aproape un deceniu. În vara anului 2017, firma trebuia să încaseze aproximativ 16.400 de euro de la compania poloneză SANO, pentru o livrare de 21,6 tone de drojdie de bere furajeră. Tranzacția a dus însă și la un episod neobișnuit pentru companie. Clientul polonez a primit prin e-mail alte coordonate bancare și a transferat banii într-un cont diferit.

DIICOT a deschis o anchetă pentru fraudă informatică, acces ilegal la un sistem informatic, interceptarea ilegală a unor transmisii de date și alte infracțiuni informatice. Banii au fost recuperați ulterior, după demersurile făcute de compania poloneză, însă autorii nu au fost identificați. Administratorul AGSIRA a susținut ulterior că firma suportase totuși costuri suplimentare, fiind nevoită să folosească linia de credit pentru plata salariilor și utilităților în perioada în care suma nu ajunsese în cont.

DIICOT a renunțat în cele din urmă la urmărirea penală, iar Tribunalul Dolj a confirmat definitiv soluția în 2021. AGSIRA a dezvoltat ulterior unitatea de producție de la Mizil, în județul Prahova, fabrica preluată acum de Leiber. Pentru compania germană, unitatea din România aduce capacitate suplimentară de producție și rute mai scurte către piețele din această parte a Europei. Modelul se potrivește strategiei Asahi de a valorifica drojdia de bere nu doar ca subprodus al fabricilor de bere, ci ca materie primă pentru ingrediente și produse cu valoare adăugată.

Asahi are o istorie îndelungată în această zonă. Grupul spune că cercetează utilizarea drojdiei de bere de aproape un secol și produce de decenii extracte și ingrediente derivate din drojdie. Prin cumpărarea Leiber, japonezii au urmărit tocmai construirea unei platforme europene pentru acest business. În România, grupul controlează deja Ursus Breweries, unul dintre cei mai mari producători locali de bere.

Mai apare și un detaliu în apropierea tranzacției. În ianuarie 2026, cu câteva luni înainte de preluare, la Mizil a fost înființată o societate distinctă, SC AGSIRA SRL, la aceeași locație unde funcționează fabrica. Datele publice disponibile în prezent nu indică însă ce rol are noua societate în structura tranzacției. Pentru AGSIRA, preluarea vine după aproximativ 15 ani în care firma a trecut de la procesarea drojdiei de bere la exporturi, cercetare aplicată și dezvoltarea unei capacități industriale care intră acum în rețeaua unui grup internațional.

Darius B.