O expoziție la Museum of Modern Art din New York îl celebrează pe sculptorul Constantin Brâncuși cu ocazia celei de-a 150-a aniversări de la nașterea sa. Din 25 octombrie 2026 până pe 27 februarie 2027, Muzeul de Artă Modernă de la New York va găzdui o expoziție temporară cu obiecte de artă de la Centrul Pompidou (închis pentru renovare până în 2030) și din propriile sale colecții. Sunt incluse și operele lui Brâncuși, potrivit Lavie.
Rezumat:
Un sondaj surprinzător despre patrimoniul românesc
Aproape două treimi dintre români vor operele lui Constantin Brâncuși în patrimoniul statului, arată un sondaj. Expoziția își propune să recreeze spiritul atelierului său parizian în care artistul a trăit, a lucrat și a meditat timp de 40 de ani. Pentru a nu fi nevoiți să traversați Atlanticul, vizitatori pot merge în cimitirul Montparnasse din Paris pentru a admira o versiune a Sărutului. Această operă împodobește mormântul unei tinere rusoaice care a murit în anul 1910.
De la Carpați la Paris: o poveste de geniu
Născut într-un sat din Carpați, Brâncuși a revoluționat arta secolului al XX-lea, căutând, neobosit, să exprime esența lucrurilor. Având talent dobândit la sculptură în lemn, Constantin Brâncuși (1876-1957) a străbătut Europa pe jos, plecând din satul său de lângă Gorj, în România, pentru a ajunge la Paris. Fostul președinte al României Klaus Iohannis, așezat la Masa Tăcerii.
La 27 de ani, se înscrie la Școala de Arte Frumoase (Beaux-Arts). Remarcat de Rodin în 1907, el îi părăsește atelierul după doar o lună, considerând că “nimic nu crește la umbra marilor copaci”! Brâncuși are dorința de a dezvălui, în blocul de piatră sau de lemn pe care îl alege cu grijă, o formă care se zărește deja acolo. El șlefuiește piesele de bronz pe care le toarnă, până când metalul devine o realitate fluidă, aurie și ușoară. Nikole Kidman și “Danaida”.
Căutarea esenței lucrurilor îl conduce către o estetică ca în cazul Muzeu Adormite, o formă ovoidală care reflectă lumina. Creștin ortodox, Brâncuși slujește ca paraclisier la biserica românească din Paris când ajunge în capitala Franței. El se va interesa, de asemenea, de spiritualitățile orientale, foarte la modă în acea vreme, în special de călugărul tibetan Milarepa.
Cele mai faimoase opere artistice. Atelierul său, pe care și-l amenajează singur ca pe o operă de artă în sine, este un loc de reculegere: fiecare sculptură ocupă acolo un loc precis, determinat în funcție de lumină. Aproape două treimi dintre români vor operele lui Constantin Brâncuși în patrimoniul statului, arată un sondaj. Coloana fără sfârșit, o suprapunere de module identice care se avântă spre cer – Măiastra – pentru a atinge “esența zborului”, exprimă într-un mod evident dimensiunea spirituală a creației sale.
În 1935, Liga Femeilor Gorjene îi comandă un monument dedicat eroilor din Primul Război Mondial. În locul unui arc de triumf, Brâncuși propune un parcurs în trei timpi, dispus de-a lungul unei axe vest-est: Masa tăcerii, unde oamenii se așază pentru a se reculege; Poarta Sărutului, care trebuie traversată; Coloana fără sfârșit, care încheie acest drum spiritual, înălțându-se spre cer.
Vocea din culise
