Invazia rusă în Ucraina, care a ajuns vineri în a 100-a zi, provoacă un cutremur pe piaţa de energie, ce afectează în principal Europa, unde Rusia este cel mai mare exportator de petrol şi gaze, la care se adaugă preţul ridicat al electricităţii, relatează agenţia EFE.
Deşi aprovizionarea cu energie înregistra deja costuri ridicate încă de la începutul anului, ca urmare a scumpirii unor materii prime şi a revenirii mobilităţii după pandemie, războiul declanşat pe 24 februarie nu a făcut decât să agraveze situaţia.
În plus, preţurile au fost afectate şi de sancţiunile economice pe care Uniunea Europeană le-a impus Rusiei, precum recentul embargou pentru petrolul rusesc exportat pe cale maritimă, la care se adaugă intenţia blocului comunitar de a reduce, gradual, dependenţa energetică de Moscova.
Însă, procesul de “deconectare” a celor 27 de state membre continuă să întâmpine obstacole din cauza dificultăţilor unor ţări de a-şi înlocui sursele de aprovizionare ruseşti, dată fiind dependenţa ridicată de acestea, aşa cum este cazul Germaniei, Ungariei sau Republicii Cehe, scrie EFE.
În acest context, una dintre materiile prime care a resimţit cel mai mult efectele războiului din Ucraina a fost petrolul, concret petrolul Brent, de referinţă în Europa, al cărui preţ a crescut cu peste 21% începând cu 23 februarie, cu o zi înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, până în prezent.
Preţul barilului a încheiat ziua de joi la 117,54 dolari, în ultimele săptămâni depăşind chiar pragul de 120 de dolari, faţă de circa 97 de dolari înainte de conflictul armat.
În ultimele săptămâni, preţul acestei materii prime a menţinut o tendinţă de creştere în faţa posibilităţii ca UE să dea un veto pentru petrolul rusesc, aşa cum s-a şi întâmplat, şi a efectelor pe care această decizie le-ar putea avea în ceea ce priveşte oferta, în contextul unei cereri globale în creştere după pandemie.
