În România, povara financiară pe care o suportă populația atunci când are nevoie de servicii medicale rămâne foarte mare. Potrivit unui raport recent lansat de ASE, cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria, aproape 28% din cheltuielile sistemului de sănătate provin din surse private, cum ar fi plățile directe din buzunar, abonamentele de sănătate sau asigurrările private. Acestea reprezintă a doua sursă de finanțare a sistemului, după contribuțiile la asigurările de sănătate (CASS).
Creșterea contribuțiilor CASS și impactul asupra sistemului
Numărul românilor care plătesc contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) a depășit pentru prima dată pragul de 50% din populație în anul 2025. În total, 9.664.268 de români au plătit CASS în 2025, ceea ce reprezintă 50,75% din totalul populației. Ponderea banilor proveniți din CASS în finanțarea sistemului de sănătate a crescut de la 42,5% în 2023 la 51,2% în 2025.
Conform datelor din raport, veniturile din CASS au atins în anul 2025 suma de 65.461.609.000 de lei, reprezentând 51,15% din total. Subvențiile de la bugetul de stat au adus 6.398.557.000 de lei, ceea ce înseamnă 5% din totalul veniturilor. În plus, taxa clawback a contribuit cu 5.997.714.000 de lei (4,69%), iar bugetul de stat al Ministerului Sănătății a adăugat 12.449.346.855 de lei (9,73%).
Bugetul de stat al altor ministere, cum ar fi cel al Apărării și al Transporturilor, a adus 1.162.735.744 de lei (0,91%), iar bugetele unităților administrativ-teritoriale au contribuit cu 636.282.152 de lei (0,5%). Asigurrările private au adus 633.000.000 de lei (0,49%), iar abonamentele de sănătate au adus 1.439.055.000 de lei (1,12%).
Plățile directe făcute de pacienți (out of pocket) au atins 33.638.073.042 de lei (26,28% din totalul veniturilor), ceea ce înseamnă o creștere de 13,4% față de 2023. Aceste plăți reprezintă o povară financiară semnificativă pentru români, iar în 2025, acestea au reprezentat 26,28% din totalul cheltuielilor cu sănătatea, comparativ cu 29,9% în 2023.
Conform raportului, abonamentele de sănătate au crescut de la 965 de milioane de lei în 2023 la 1,44 miliarde de lei în 2025, o creștere de 49,1%. Asigurrările private au atins 633 de milioane de lei, față de 458 de milioane de lei în 2023, o creștere de 38,2%. Împreună, aceste surse reprezintă doar 1,61% din totalul cheltuielilor cu sănătatea.
În același timp, subvențiile de la bugetul de stat către Fondul Național Unic al Asigurărilor de Sănătate au scăzut de la 8,94 miliarde de lei în 2023 la 6,40 miliarde de lei în 2025, o reducere de 28,4%. Ponderea lor în totalul cheltuielilor cu sănătatea s-a redus de la 9,0% la 5,0%.
Sistemul de sănătate păstrează 23 de categorii exceptate de la plata CASS, dar care beneficiază de servicii medicale decontate. În total, 6,46 de milioane de asigurați exceptați (33,9% din populație) sunt inclusi, de la copii și studenți (4,38 de milioane) până la pensionarii cu pensia sub 3.000 de lei (1,72 milioane).
Autorii raportului recomandă ca protecția categoriilor vulnerabile să fie finanțată explicit prin transferuri de la bugetul de stat, nu prin exceptări care erodează veniturile fondului asigurărilor de sănătate. Un efect secundar al reformei din 2024 este creșterea numărului de neasigurați la 2,92 milioane (15,3% din populație), cu 511.000 mai mult decât în 2024.
Peste 95% dintre neasigurați au sub 60 de ani, iar fenomenul afectează populația activă (muncă fără forme legale, optimizări fiscale), nu categoriile vulnerabile, care rămân protejate prin exceptare.
Asigurarea voluntară în sistemul de asigurări sociale de sănătate (în valoare de 2.430 lei/an) a avut o adeziune modestă. Doar 4,6% dintre foștii coasigurați (30.110 din circa 654 mii) au optat pentru plată, iar în total 327.351 persoane plătesc voluntar CASS, cu 120.000 mai mult decât în 2024.
Cristian Pavel
