Un program de 10 săptămâni bazat pe exerciţii fizice de rezistenţă şi dietă specială, în care au fost implicaţi 50 de adulţi de vârsta a doua, nu a identificat dovezi care să susţină faptul că o alimentaţie bogată în proteine conduce la creşterea forţei şi a masei musculare comparativ cu un aport moderat de proteine.
Într-un studiu efectuat la Universitatea din Illinois (UI), cercetătorii au măsurat forţa participanţilor, indicele de masă corporală al acestora, tensiunea arterială, toleranţa la glucoză şi alţi câţiva parametri înainte şi după program.
Participanţii au fost împărţiţi în mod aleatoriu în două grupuri, cu aport moderat de proteine, respectiv o dietă bogată în acest macronutrient.
Pentru a standardiza aportul de proteine, fiecare persoană a consumat carne de vită tocată proaspăt gătită şi o băutură bogată în carbohidraţi după fiecare sesiune de antrenament. De asemenea, participanţii au consumat o băutură proteică în fiecare seară, pe parcursul celor 10 săptămâni de studiu.
Consum moderat de proteine
Persoanele din grupul cu aport moderat de proteine au consumat zilnic aproximativ 1,2 grame de proteine pe kilogram din greutatea corporală, iar subiecţii din grupul cu dietă bogată în proteine au consumat aproximativ 1,6 grame pe kilogram corp pe zi.
Cercetătorii au pornit de la ipoteza conform căreia o sursă de proteine de înaltă calitate şi un aport semnificativ mai mare de proteine ar ajuta la creşterea masei musculare şi a forţei la adulţii de vârsta a doua care efectuează antrenamente de rezistenţă.
Însă, la finalul celor 10 săptămâni, oamenii de ştiinţă nu au observat diferenţe semnificative între cele două grupuri.
Singura schimbare potenţial negativă observată de cercetători între grupuri a implicat modificări la nivelul microflorei intestinale. După o săptămână în care au urmat această dietă specială, participanţii din grupul cu aport ridicat de proteine au prezentat modificări în ceea ce priveşte abundenţa unor microbi intestinali pe care studiile anterioare i-au asociat cu efecte negative asupra sănătăţii. Cercetătorii au constatat că antrenamentul bazat pe exerciţii de rezistenţă a inversat unele dintre aceste modificări, sporind numărul microbilor benefici şi reducându-l pe cel al celor potenţial nocivi.
